Acest articol este un interviu solicitat de Comunitatea Qriser.

—————

“Cred că trainingul transformațional este o călătorie în care te inspir să redescoperi cine ești tu cu adevărat și cum poți găsi soluții ca să fii mulțumit de tine și de relațiile pe care le stabilești cu cei din jurul tău.”

Care este background-ul tău și cum ai ajuns să devii trainer?

Primul meu contact cu viața de corporație a fost în anul 2000. Mă dusesem să-mi depun CV-ul la sediul Connex din Nerva Traian pentru că aveam o prietenă care lucra la Dialog și mi se părea fabulos câți bani putea să câștige doar vorbind la telefon. Adică pe stat degeaba, cum mi se părea mie.
– “Bună ziua, sunt Oana Radu. Ați sunat la Connex. Cu ce vă pot ajuta?”

Abia după câțiva ani, în care am învățat toate răspunsurile posibile la această întrebare, am înțeles că am avut mare noroc să îmi încep cariera astfel. Munca de debut, de operator call center, a fost cea mai bună școală pe care puteam să o urmez pentru viitoarea mea carieră și a pus cele mai solide baze pentru parcursul meu profesional. Acesta a fost începutul: 6 ani în Customer Operations, unde am fost și trainer.

În 2006 am avut prima tentativă de antreprenoriat. M-am gândit să abordez domeniul în care profesasem și care-mi era deja familiar, fără să știu însă că nu e suficient doar să ai cunoștințe profesionale solide, ci e nevoie de mult mai mult ca să ai succes pe cont propriu. Mi-am asumat decizia și m-am întors să mai învăț.

Mi-am continuat cariera în corporații precum UPC, GE Money, UniCredit Țiriac și UniCredit Global (Milano), Heineken. Ultimii 10 ani din viață i-am petrecut în HR. Au fost ani în care am lucrat direct cu oamenii și am identificat multe nevoi de dezvoltare ale acestora.

Primeam mereu întrebări de tipul:
• Cum îmi identific punctele forte și punctele de îmbunătățit?
• Cum să-mi valorific potențialul?
• Cum să „fiu văzut”?
• Care sunt pașii pe care îi pot face pentru a avea o carieră de succes?
• Cum pot împleti armonios viața personală cu cea profesională?
• Ce programe de dezvoltare pot urma?
• Cum trec cu succes de interviurile de selecție?
• Cum să scap de rutina zilnică/ plafonarea profesională?

Pe cele mai multe reușeam să le adresăm prin programe de training, coaching, mentoring. Era însă întotdeauna ceva ce rămânea “la urmă” și era fie parțial acoperit, fie deloc de cele mai multe ori din lipsă de resurse (timp, bani). Toate aceste lucruri, dublate de dorința mea de a da înapoi ceva din ceea ce am învățat m-au ajutat ulterior să-mi găsesc direcția potrivită pentru mine.

De la asta am plecat atunci când am pornit din nou în viață pe cont propriu și am ales ce vreau, ce știu, ce trebuie să fac mai departe: training şi consiliere în carieră.

Cu toții avem momente de îndoială, momente în care nu știm cine suntem cu adevărat sau dacă drumul pe care am apucat este cel mai potrivit pentru noi. Dacă suntem plătiți corect pentru efortul pe care îl depunem, dacă munca noastră este apreciată corect de cei cu care lucrăm sau dacă abilitățile noastre sunt puse în valoare la adevărata lor capacitate. Dacă poziția pe care o ocupăm la un moment dat în organigramă este cea mai potrivită sau dacă echilibrul nostru personal nu s-a pierdut cumva pentru că ajungem, fără să ne dăm seama, să petrecem mai mult timp la birou decât acasă, cu familia și prietenii.

Am fost întotdeauna atentă la cei de lângă mine și nu m-am limitat doar să le analizez nevoile și parcursul după criterii profesionale. Una dintre cele mai mari bucurii ale mele este că am reușit să consolidez echipe funcționale, în care am înțeles modul în care funcționează cel mai bine fiecare și care sunt “butoanele fierbinți”. Îmi ascult oamenii, țin cont de părerile lor, le dau libertate și îi expun mult, iar ei simt că sunt de partea lor. Le știu punctele forte, punctele slabe, speranțele și visele și reușesc să îmbin latura profesională cu cea personală fără să depășesc limite și fără să îmi fie teamă să le arăt că-mi pasă.

Am reușit să înțeleg că fiecare dintre noi este o individualitate în care, oricât de mult ne-am dori să le separăm, latura personală și cea profesională trăiesc împreună, iar rostul nostru nu e să le delimităm una de cealaltă, ci să le facem să funcționeze coerent și armonios împreună.

Am simțit că era momentul să dau din nou o șansă antreprenoriatului. De data aceasta, mai “coaptă” profesional și cu o dorință foarte puternică de a-i ajuta pe oameni, de a lăsa ceva în urma mea în viața asta.

De aceea, în anul 2017 am ales să fac o schimbare majoră în carieră, mai exact să continui ca freelancer, în direcția Misiunii mele:

” Să creez spațiu pentru cei care vor să se (re) descopere și să-i ghidez pe calea evoluției personale și profesionale, pentru a-i ajuta să trăiască o viață cu Sens, aliniată cu valorile lor, care să le aducă împlinire și bucurie”.

Trecerea n-a fost simplă, pentru că multinaționalele îți dau acel ”sense of belonging”: te trezești, te duci colo la birou unde bei cafeaua cu colegii, ieși la țigară să nu cumva să îți scape informații importante, participi la ședințe, faci strategii, iei decizii, ești cineva. Adrenalină, tată! Or eu, dintr-o dată, mă trezesc într-o dimineață, mă uit la ceas la ora la care în mod normal ar fi trebuit să fiu deja în drum spre birou și-mi zic: ”Now what??” Mi-a fost oarecum teamă de momentul ăsta, dar n-a fost cazul. M-am dat jos din pat, m-am dus la baie unde am avut timp, pentru prima oară după mulți ani, să mă privesc cu adevărat în oglindă și chiar să mă văd pe mine, să-mi zâmbesc și să-mi spun: ”This is the first day of the rest of my life!”

Sunt eu, după 17 ani de muncă în corporație, în care am învățat toate lucrurile care mă ajută să fac ceea ce fac azi.

Nu în ultimul rând, corporația a însemnat pentru mine şi dezvoltare personală. Am făcut parte din programe de coaching, mentoring, Talents. Am lucrat cu oameni care m-au inspirat, de la care am învățat să fiu un leader foarte bun. În toți aceşti ani, am lucrat cu mine ca să rezolv lucruri din interior, ca să pot “să fac pace cu mine”. Iar una dintre bucuriile mele cele mai mari acum, ca freelancer, este că pot să dau toate aceste lucruri înapoi nu doar pentru o corporație (dacă aș mai fi lucrat într-una), ci pentru mai multe.
Am trecut prin diverse stări în aceşti 2 ani, pentru că viața fără badge, la fel ca viața-n general, e cu “ups and downs“, cu momente de bucurie deplină și momente de tristețe, cu momente de încredere maximă în viitor, dar și cu momente de teamă sau deznădejde. Le-am încercat pe toate. Încrezătoare, vulnerabilă, optimistă, ezitantă, viața mea (cu sau fără badge) e exact așa: cu de toate. Și știu că EU, cea de-acum, iau cea mai bună decizie pentru mine.

Cred că fiecare dintre noi este unic și are un mod propriu de a înțelege lumea, pe sine și pe ceilalți.

Cine ești și ce vrei să devii: sunt elementele care stau la baza evoluției personale și profesionale reale. Pare simplu, însă este unul dintre cele mai grele procese prin care trece fiecare dintre noi.

„Cel mai dificil lucru în viață e să te cunoști pe tine însuți”. (Thales din Milet.)

Cred că trainingul transformațional este o călătorie în care te inspir să redescoperi cine ești tu cu adevărat și cum poți găsi soluții ca să fii mulțumit de tine și de relațiile pe care le stabilești cu cei din jurul tău. Este călătoria care îți activează curajul de a fi tu însuți, autentic și unic, în toate relațiile profesionale.

Mai multe despre cum am ajuns să fiu freelancer (career counselor | trainer |speaker) aici (poate te inspiră ceva de aici, dragă cititorule).

Cum ai ales domeniile tale de expertiză ca trainer? Cât este pasiune și experiență, cât este răspuns la nevoile pieței?

Ariile mele de expertiză sunt: Consultanță în carieră, Recrutare și selecție, Consultanță HR, Personal Branding, Public Speaking, Training.

Am certificări de:

  • Consultant în Carieră GCDF (Global Career Development Facilitator). Această certificare este emisă de Center for Credentialing and Education (CCE) – Statele Unite
  • Facilitator Constelații de Business (Facilitator of Business and Career Constellations & Team Dynamics). Această certificare este emisă de “Business Intuition” – Olanda.

Suntem în 2019, într-un moment în care provocările din zona de HR sunt mai dificile şi mai complexe ca niciodată. De la un oamenii de HR se aşteaptă: să rezolve conflicte, să angajeze oamenii talentaţi, să-i păstreze pe cei valoroşi, să restrucureze posturi şi departamente cu viteza gândului, să fie agili, să facă branding, să integreze tehnologia în procesele departamentului şi să răspundă cu promptitudine oricui are nevoie de ceva.

Cu toate cursurile valoroase la care ai participat, chiar de psihologie şi NLP, cu toate agendele pline de informaţii preţioase (la care, fie vorba între noi, nu ai timp să te reîntorci niciodată), provocările de la birou se încăpăţânează să rămână prezente în fiecare zi.
Toată această dinamică cere o schimbare de perspectiva, căci organizaţia însăşi funcţionează ca un organism viu. De aceea, perspectiva statică şi pur operaţională a departamentului de HR începe uşor, uşor să fie înlocuită de o paradigmă în care organizaţia este o construcţie dinamică, ce poate funcţiona eficient, doar dacă este privită ca întreg, ca un sistem.

Datele, cifrele şi tehnologia sunt instrumente extraordinare, însă cel mai bine sunt puse în valoare atunci când sunt privite în întregul context: cu structuri interne, asocieri, senzaţii şi sentimente, care reuşesc să influenţeze realitatea percepută, chiar şi într-un context organizaţional.

Eu am simţit aceste lucruri pe pielea mea, cel mai acut în ultimii 2 ani de lucru în Corporate.
De aceea, când am devenit freelancer, am ştiut că metoda care mie mi-a schimbat viaţa pe plan personal este şi metoda de care au nevoie organizaţiile. Şi astfel m-am certificat în constelaţii de business sau constelaţii sistemice.
Dacă trecutul era centrat pe loialitatea faţă de companie, prezentul şi experienţa companiilor de succes introduc conceptul de loialitate faţă de propria carieră. Evident, loialitatea faţă de companie este valorificată şi în prezent, dar ideea de angajat pe viaţă al unei companii începe să se destrame ca o consecinţă firească a dorinţei de schimbare, a nevoii de dezvoltare individuală. În cadrul companiilor multinaţionale, probabil mai mult decât în altă parte, angajatul conştientizează că “nici un scaun nu e bătut în cuie”, că oferta de forţă de muncă specializată pe piaţă este mai mare decât cererea şi că pentru a face bine ceea ce trebuie să facă sau pentru a ajunge acolo unde îşi doreşte e nevoie de efort conştient orientat spre dezvoltarea profesională şi personală. Spun şi personală pentru că studiile arată că oamenii au din ce în ce mai mult deschidere către autocunoaştere, către a-şi trăi valorile şi a acţiona/ munci în direcţia acelui “higher purpose” care are pentru ei o semnificaţie, care le permite să lase o „moştenire” comunităţii.

O componentă esenţială a reuşitei în viaţă, aşa cum rezultă din imaginea creată la nivelul societăţii, e reprezentată de o carieră de succes.
Dezvoltarea carierei poate contribui, aşadar, la reţinerea angajaţilor deoarece aceştia dezvoltă un sentiment de loialitate pentru angajatorii care doresc să investească în orientarea lor în carieră.

Eu am avut norocul să fac parte dintr-un program de consiliere în carieră. Era în anul 2003. Am parcurs un proces de consiliere, ghidată de primul specialist în carieră, certificat GCDF (certificare internaţională adaptată realităţilor din ţara noastră de către NBCC România), în urma căruia mi-am identificat abilităţile naturale, interesele, personalitatea, valorile mele şi misiunea mea. Pornind de la acestea am ştiut care îmi va fi traseul: va fi despre oameni! Cum? Fiind trainer şi career counselor!

Cum îți dezvolți conținutul, metoda? Cum păstrezi programele tale relevante și fresh?

Pfff ? păi sunt şi eu la rândul meu în continuă învăţare. Urmez cursuri de pe Udemy, care pentru mine este o continuă sursă de inspiraţie, particip la multe workshopuri, tabere (de exemplu, în septembrie mă duc la o tabără de şamani), mă certific în metodologii în care cred şi pe care le “simt” aliniate cu mine (de exemplu, următorul pe listă este un Master la ARPI – în terapie integrativă), talentul meu şi MISIUNEA mea. Mai sunt şi oamenii. Da, oamenii! Doamne, cât învăţ de la ei şi cât de mult mă ajută în munca mea. Sunt foarte recunoscătoare pentru asta.

De curând te-ai “întâlnit” cu Qriser.com. Ce înseamnă Qriser pentru tine?

Şi ce bine că m-am întâlnit! Pentru mine Qriser înseamnă “partner în MISSION”. Qriser are o viziune şi o misiune clară şi acum merge cu toate pânzele sus în direcţia lor! Asta a ajuns la mine! Am simţit ca inima noastră bate în acelaşi ritm încă de când am vorbit cu Andrei. Apoi când am avut Skype call cu Alex… omul acesta este numa’ inimă, cum spune bunica mea.
În plus, eu cred în forţa colaborării între oameni, în forţa comunităţilor. Dragostea se face în minim doi… vorba ceea.