Îți amintești cum era în copilărie? Totul era posibil, iar tu erai maestrul propriului univers. Puteai fi așa cum ești!
Acum, însă, răspundem dorințelor de a semăna cu ceea ce așteaptă alții de la noi: profesionistul de top, părintele bun, partenerul de viață model, prietenul de încredere. Rareori se mai întâmplă să spunem “îmi doresc să fiu eu, cu bune și cu rele!”. Bineînțeles că efortul de a ne potrivi în aceste roluri este imens și duce la renunțarea la sine. Câteodată, din dorința de a fi pe placul celor din jur, uităm cum este să ne fim pe plac nouă înșine. Ne acceptăm doar dacă ceilalți sunt de acord cu noi și devenim măști ale rolurilor pe care le jucăm în fiecare zi. Și-atunci, avem nevoie de oglindă.O oglindă, o monogramă, o lupă, un glob pământesc. De fiecare dată când le ofer cartea mea de vizită, oamenii văd în logo-ul meu ceva din ce își propune fiecare să transmită, în funcție de ce este în interiorul său.

Când am discutat cu Martin Balint, creatorul acestui logo i-am spus așa:
–          Martin, ceea ce fac eu acum reprezintă misiunea mea în această viață. Eu sunt aici pentru a ajută cât mai mulți oameni! – Așa a făcut conexiunea cu simbolul globului pământesc.
–           Eu sunt pregătită să ghidez oamenii către (re)descoperirea de sine și voi face asta punându-le în față o oglindă emoțională – Așa au apărut sloganul și simbolurile lupei și oglinzii.

Din acest punct am pornit și când am gândit conceptul pentru site-ul meu, împreună cu Cristina Ispas de la Koding Technology. Redescoperirea de sine a fost elementul în jurul căruia am ales să construiesc tot ceea ce fac azi, pentru că eu însămi sunt rezultatul propriului proces de redescoperire.

Am convingerea că, atunci când renunțăm la descoperirea sinelui și nu mai considerăm important să ne realizăm propriile dorințe, începem să murim încetul cu încetul. Pentru unii oameni această moarte începe încă din copilărie.

Mulți uită de copilul inocent din interior, uitat sub straturi după straturi de ‘pământ’ puse în timp peste el.

Magia se întâmplă în oglindă. Acolo, în oglinda redescoperirii de sine, vezi dincolo de acest ‘pământ’ și te regăsești elementar.

Autocunoașterea este esențială, pentru că ne scoate la iveală nu doar slăbiciunile, ci și forța, lucrurile care ne motivează, talentele nedescoperite și multe ale lucruri care ne pot crește succesul în toate planurile vieții. Și tot ea aduce acceptarea de sine, cu defecte și calități, cu rele și bune, putem să mergem mai departe și să ne permitem să mai și greșim.

(Re)descoperirea este una dintre cele mai mari provocări ale vieții: este cheia echilibrului și a bucuriei de a trăi, ne ajută să gândim în oportunități și să luăm ușor decizii, mai ales când suntem în situații dificile.

Viață este o alegere. Poți alege să fii fericit cu ce ai, sau nefericit pentru ce nu poți avea. Întotdeauna vom avea motive să fim fericiți sau nefericiți, noi suntem singurii care putem să alegem pe care dintre cele două fațete ale monedei ne concentrăm atenția. În final, acestea sunt lucrurile pe care le vom atrage din ce în ce mai mult în viață noastră.

Alături de tine însuți petreci cea mai mare parte a vieții tale și, cu toate acestea, te cunoști mai puțin decât crezi! Să te cunoști pe ține însuţi, la nivelul cel mai personal, ar trebui să devină o prioritate în viaţa ta, pentru că, așa cum spunea Lao Tzu, „cel care îi cunoaște pe ceilalţi e învăţat, cel care se cunoaște pe sine este înţelept”.

Viața este un joc! Depinde doar de noi să alegem să o privim așa.